Balaurind prin Muntii Lapusului: 20-25 mai 2011

Citeste despre prima parte a turei in jurnalul "-Muntii de piatra ai Gutaiului""

        A doua zi ne trezim  la ora 08:00. Nici nu banuiam cat de apropape eram de marcaj. Desi marcajul este foarte rar si aproape sters, ne bucuram ca exista si asa. Eram la 50 m de el, iar in 20 de minute suntem in pasul Neteda-1049 m, pas ce face legatura intre orsaul Cavnic si comuna Budesti.

      Din pas, spre Muntii Lapusului,marcajul este de negasit. Fara marcaj,  ne continuam drumul  pe un traseu in mare parte forestier, cu alternate de poieni cu pajiti naturale. Strabatem poiana de sub varful Magura Mare-1260 m cu pasuni aproape neatinse. Se vede ca multi tineri din satele de la baza Lapusului au plecat peste hotare.

      Privim in zare si vedem Tiblesul. Ne dam seama ca este foarte greu de ajuns in timp util. Mai mult, lipsa unui traseu marcat ingreuneaza situatia.

 Sub varful Neteda-1321 m

Varful Neteda-1321 m 

  

      Poiana Prislopului

   Piatra Prisopului-1315 m 

 Vartatecul-1358 m 

         In Saua Selha, intr-o poiana, cu padure tanara pe margini, 3 vanatori stateu la panda, cat pe ce sa iesim cu pierderi din acesta intalnire. Urcam constant prin padurea deasa de molid, trecem peste paraie cu apa buna de baut, pe sub varful Rosia-1206 m si ajungem aproape de varful Vǎrtec 1358 m pe care s-a construit mai multe antene de telefonie mobila. Aici o padure a fost facuta prapad in urma cu cativa ani de un vant puternic. Se lasa seara si campam într-o poiana cu iarbǎ moale, cu lemne de foc şi apǎ buna de bǎut. Suntem bucuroşi pentru aceste daruri ale naturii.

      

      Ziua a treia ne trezim cam tarziu, la ora 09:00. Dupa un pranz coboram Varatecul spre Secu 1311 m pe un drum de buldozer. Marcajul ne duce pana intr-o vale, iar de acolo avem de urcat din nou.

       Privim Tiblesul care sta ca un urias cu fruntea in soare, inapoi Vartaecul cu ale sale antene. Din acest loc lucrurile se schimba. Busola este necesara pentru ca traseul este predominant prin padure. 

     Dupa 6 ore de mers prin padure pana spre varful Runcasu, pe cumpana de apa, suntem nevoiti sa coboram. O facem in directia opusa, spre sud, pe paraul Rosu si de acolo in Poiana Botiza.

      Campam langa Izvorul de apa minerala intr-o frumoasa poiana, unde ne  reamintim de momentele de balaureala prin acesti muntui salbatici

       Mai ramanem o noapte in locul numit La Borcut pana a doua zi, luandu-ne ramas bun de la Tibles pana data viitoare.

       Celor care vor sa urmeze acest traseu le sugerez ca sa coboare undeva de sub Secu spre Botiza si apoi sa continue spre Tibles prin pasul Botiza. Si altii ne-au indrumat la fel. Cred ca este cea mai buna alegere.

       Una peste alta, desi a fost o tura grea, solicitanta, cu un traseu forestier in mare parte, cu portiuni nemarcate, sentimentele de bucurie si implinire ne-au umplut inima. Multumesc tuturor celor care au ales sa mearga in aceasta tura.