Bunatatea Creatorului nostru reiese din multitudinea de lucruri pe care El ni le-a daruit. Soarele, care este o imensa "minge de foc" ce nu inceteaza sa dea lumina si caldura, desi ponderea este diferita, in functie de anotimp. Norii, care sunt volume imense de apa ce au un rol esential in circuitul apei in natura. Muntii, care sunt "castele de apa" si surse inepuizabile de resurse naturale. Solul, ca si componenta a geosistemului, este un invelis superficial al scoartei tereste, nefiind nici roca, nici viata, nici apa, nici aer, ci un complex, o sinteza, care defapt este un miracol al mediului geografic. Vietuitoarele, care sunt atat de diversese si complexe, incat mintea noastra nu poate sa le perceapa deplin.
De aceea, plin de admiratie, in fiecare an, fara sa tin cont de vreme, incerc sa descopar locuri noi si sa
observ derularea proceselor in natura. Pentru toamna acesta m-am gandit
la o drumetie scurta pe versantul sudic la Rodnei, un loc putin umblat,
nemarcat, care te poarta pana departe, pe taramul linistii si al pacii.
Traseul nemarcat pe care l-am urmat a fost stabilit cu ajutorul hartii: sat Cormaia-Dealul Orghii-vf. Craiu-vf. Scarisoara-Saua Scaricelei-vf.Detunatele-vf. Bulgarelui-vf. Paltinului-vf. Pietrosu (2003 m)-valea Cormaia-sat Cormaia.
Inainte de rasaritul soarelui ne aflam in frumoasa vale Cormaia, in fata pensiunii Decorale. Ne gandim cum sa abordam traseul si ajungem la invoiala sa pornim agale, fara sa risipim prea multa energie.
Traseul pe care noi il urmam ne conduce pe o poteca de tara printre gospodariile temporale ale sangeorzanilor. Aproape la fiecare casa constatam ca exista cate o turma de oi.
Dupa ce trecem de traseul domol ocupat de case in camp intram pe o portiune de traseu cu mesteceni ce au diferite forme. Frunzele ce au mii de culori infrumuseteaza peisajul si ne incanta ochiul.
Urmatorul etaj de vegetatie este cel al padurilor de conifere. Traseul se continua foarte abrupt printr-o masa de molizi care abia iti ofera accesul. Din cand in cand trebuie sa sarim peste copacii cazuti care ne ingreuneaza mersul.
Dupa ce iesim din aceasta padure deasa, ce ne-a luat vreo 3 ore de mers, ajungem intr-un spatiu alpin de unde admiram in primul rand Vf. Muncel-1625 m. Suntem pozitionati in spatele acestui masiv. Apoi, aruncam o privire curiosa si spre Magura Mare, Ineu, Heniu si alte varfuri:
Nedeia Taranului
Rabla
Laptelui si Galatului
Rabla
Muncel (Poiana Porcaret)
Magura Mare
Creasta Ineului
Barledele
Pe traseu, in perimetru vf. Craiu suntem invitati la masa: merisoare brumate, afine inghetate, rododendron.
Ne surprinde si prezenta unei mase calcarose, cu campuri de pietre, lapiezuri, din Muntele Gusatu.
De asemenea, dosul Detunatele care arata foarte bine din vf. Paltinului.
Bateriile s-au descarcat din cauza frigului, asa ca nu am mai putut poza frumoasele peisaje. Ne ramane ca altadata sa revenim si sa fotografiem varfurile Pietrosu si Tapului.
Coborarea, a fost din din vf. Bulgarelui, brusc spre valea Cormaia, iar de acolo inca 15 km pana la locul de plecare.
