Asa trebuie sa fie, sa se trezeasca prima, sa traga peste lume o
plapuma de lumina. Însa inainte de zbor pasarile se leaga-ntre ele cu
lanturi de soapte, sa nu se piarda una de alta cand îsi scutura penele
de cele din urma farame de noapte. Ochiul, de gura lor, se deschide
într-un crepuscul timid ca nascut dintr-o vina un rasarit de lumina.
Soarelui i se-ngaduie aceastăa dezmortire putinta, pana cand pasarea
agata cu gheara o raza si-o trage în larg, ridicandu-l ca o panza de foc
în varf de catarg, sa-i aştearna în fata carare, sectionand întunericul
ce pluteste pe munti si pe mare. În timp ce inainteaza soarele consuma
în fiecare zi egale, bucati din departare, ca flacara topind, în ritm
egal, o lumanare. O parte din drum si oamenii îi poarta pe-o punte de
priviri. Îl urmaresc uneori pană la marginea genunii, unde pasarea-l
coboara-ncet si il incredinteaza alteia, sa infasoare în lumina si
cealalta parte a lumii.
Asa trebuie sa fie de fiecare
data, cand iti doresti din suflet sa simti muntele aproape chiar daca
esti departe, chiar daca pornesti in noapte, cum s-a intamplat, din
Maieru cand am plecat, sa cautam o floare de mult visata si care s-a
materializat prin festivalul folk mult asteptat, in inima muntelui, la
poalele Bedeleului, in Tara Motilor.
Asadar, obiectivul nostru a fost de-a participa la Festivalul de
muzica folk "Floare de folk" de la Salciua din complexul Adeona.
Comuna Salciua este situata in partea nordica a judetului Alba, pe
valea Ariesului, la o distanta de 88 km de municipiul Alba Iulia,
resedinta judetului si la 15 km de Baia de Aries - orasul cel mai
apropiat.
Asezata in bazinul mijlociu al Ariesului,
intre Muntii Trascaului si Muntele Mare, intr-un bazinet depresionar, cu
un relief specific de munte dezvoltat pe calcare si sisturi cristaline
desfasurat pe o altitudine cuprinsa intre 700 si 1400 m. Lunca larga a
Ariesului este propice agriculturii, aici aflandu-se intinse suprafete
cultivate ceea ce i-a atras denumirea de "Baraganul Muntilor Apuseni".
Varietatea reliefului carstic, prin spectaculozitatea sa, a florei si
faunei precum si caracteristicile climatice o fac atractiva din punct de
vedere turistic.
Dupa ce am participat la concert pana dupa miezul noptii, noaptea a continuat cu un foc de tabara.
Fiindca am ajuns noaptea, nu stiam unde ne aflam si nu-i cunosteam
decat pe o parte din membrii grupului. Dimineata am constatat ca ne
aflam intr-o frumoasa vale, din lunca cursului mijlociu al Ariesului, la
un km de centrul comunei.
Astfel, dimieata, i-am
cunoscut mai bine pe toti membrii grupului si cred ca nu o sa-i uitam
prea curand: Alin Mera, David Chira, Mircea Dig, Alex Sava, Monica si
Corina Olosutean, Eugenia, Narcis, Cristina, Delia, Andra, Vera, Daniel,
etc.
Traseul din ziua urmatoare, sambata 30 sept. 2011: comuna
Salciua-catunul Sub Piatra-pestera Huda lui Papara-Vanatarele
Ponorului-Platoul Bedeleului-pestera Poarta Zmeilor-Abrupul
Bedeleu-comuna Salciua.
Masivul calcaros Bedeleu-1227 m
Dupa 20 de minute de mers pe jos apare prima bifurcatie. Noi ne
continuam traseul luand-o la dreapta spre Huda lui Papara.
Traseul adevarat incepe de la puntea peste Valea Huda lui Papara,
aproape de pestera omonima. Aici, intram in pestera pentru o ora. Am fi
vrut mai mult numai ca apa destul de adanca, pana la brau, si rece ca
gheata, ne-a facut sa ne intoarcem.
Pestera Huda lui Papara este amplasata pe un afluent al Vaii Ariesului,
un loc pitoresc din Muntii Apuseni. Avand o lungime de 5.200 metri, este
cea mai lunga pestera din masivul Trascauui, locul 31 în Romania.
Intraren pestera este un portal imens care are o inaltime de aproximativ
40 m, fiind unul dintre cele mai inalte din tara. Intrarea este
inconjurata de abrupturile masivului Bedeleu. Pestera are o istorie
plina de legenda si mister.
De la pestera urcam pe marcajul cruce albastra, printr-o padure de fag,
pe un drum de care, urmand sa ajungem la liziera acestei paduri, la
baza unei creste despadurite. De aici, un scurt urcus ne scoate pe
creasta, la o troita, la o bifurcatie: traseul nostru coteste la dreapta
mergand spre Vanatarile Ponorului.
In spatele nostru lasam abrupul calcaros al Bedeleulu.
Spre Vanatarele Ponorului intalnim cateva salase locuite periodic.
Cascada Vanatarea Ponorului
Acest ponor se continua cu un curs subteran prin pestera Huda lui Papara.
Din acest punct, pentru a ne continua traseul, ne ghidam dupa marcajul
banda albastra , urmand curba de nivel, trecem mai departe peste o
creasta de calcar, printr-o padure si suntem la marginea unei alte
poieni.
Coboram pe langa o vale de doline cca. 500 m si
suntem in scurt timp in punctul numit, Rogoaze", langa un salas izolat.
De aici, mergem asadar spre stanga, pe versantul vaii intalnind in
scurt timp semnele de marcaj cruce rosie, urcam mai departe prin padure
tinem poteca pe curba de nivel, pe deasupra Abruptului vestic al
Bedeleului, coboram cca. 50 m si suntem la o bifurcatie: inainte, se
ajunge in 5 minute la Pestera Poarta Zmeilor, iar spre stanga continua
traseul principal.
Noi ne abatem spre pestera Poarta Zmeilor unde stam 30 de minute.
O pestera distrusa de interventia omului, probabil primii oameni care
au intrat in pestera au folosit torte, de aceea peretii cavernei sunt
innegriti.
Pestera Poarta Zmeilor este o pestera fosila din nord-vestul
Muntilor Trascau avand o lungine de aproximativ 125 de metri. Pestera
este concretionata cu stalactite, stalacmite si gururi, care de abia se
mai vad ca urmare a vandalismului, iar la intrarea in pestera se
gaseste un portal natural de piatra cunoscut sub numele de Fereastra
Zmeilor.
Coboram cca. o jumatate de ora prin padure poteca ce descrie numeroase
serpentine, traversam o vale cu debit semnificativ, urmand valea in aval
am fi putut admira o cascada pe roca de travertin inalta de cca. 5 m,
suntem in poiana La Sipote.
Noaptea se lasa peste noi si nu ne mai intereseaza decat sa ajungem la timp la a doua seara de festival.