Lacul Lala Mare - o lacrima de cristal

       Lacul Lala Mare este unul dintre cele mai mari si mai frumoase lacuri glaciare din Carpații Orientali, dar nu numai, poate chiar din Romania. Este situat în Muntii Rodnei sub varful Ineu (2279 m), într-o vale glaciară, la altitudinea de 1815 m. Alături de Lala Mică, care are o adancime 0.40 m, face parte dintr-un complex de lacuri glaciare.

 Lacul Lala Mare-peisaj de iarna (foto: Ioan Croitor)

        Munții Rodnei fac parte din grupa Nordică a Carpatilor Orientali. Cu înalțimea maximă de 2303 m, atinsă de Varful Pietrosu Rodnei. Muntii Rodnei sunt cei mai înalți munți şi cei mai dificili de drumețit din Carpații Orientali.

      Modul de formare. Lacul glaciar Lala Mare s-a format prin acumularea apei, provenită din ploi sau zăpezi, în circul unui fost ghețar cuaternar. Zăpezile acumulate şi transformate în gheață la obarşia văii Lala, prin subsăpare au format depresiuni, limitate în  partea inferioară de praguri glaciare. În urma acțiunii erozive, depresiunile create se adâncesc şi iau forma unor excavații circulare, flancate de abrupturi, denumite circuri. În Munții Rodnei aceste circuri mai sunt cunoscute sub denumirea de: căldări, zănoage, găuri. Gheața acumulată în acest sector al Lalei s-a derulat în mai multe etape: 1). inițial a avut loc acumularea zăpezii, pe suprafețele plane sau concave preexistente. 2).prin depunerea în straturi suscesive, zăpada prin tasare se transform a în firn (névé), care ulterior prin tasare şi eliminarea bulelor de aer va rezulta gheața. 3). gheața odată formată prin grosimea şi greutatea sa acționează asupra substratului şi conturează circul. La săparea circului a contribuit şi apa care s-a acumulat sub gheață, pe calea crăpăturilor verticale, denumite rimaye. Această apă înmoaie roca din bază, facilitând eoziunea glaciară. Apa a stimulat şi dinamica ghețarului. Ghețarul a alunecat sub forma unei limbi, care a contribuit la formarea morfologiei văii Lala. Acesta vale, se aseamănă cu un uluc depresionar, sub forma literei U. In ultimă istanță circul evoluează prin retragerea versanților datorită gelivației. Aceste procese de eroziune glaciară, denumite în geomorologie, exarație, exercitate de ghețarul montan s-au derulat în cuaternar. Fazele glaciațiunii care a modelat Masivul Ineu a fost Riss şi Wurm. Astfel că, s-au format un complex de forme glaciare ( circul glaciar cu mai multe trepte, valea glaciară, abrupturi, morene). În complexul glaciar Lala, se distinge trei generatii de excavațiuni create de către eroziunea ghețarilor de circ, a caror dimensiune s-a modificat în decursul perioadelor glaciare succesive. Etapele de evoluție a zonei: 1. etapa de ,,prealpin glaciar”, când obârşia de vale este ocupată de un imens ghețar de circ care modelează un ,,fotoliu glaciar” pe masură; 2. etapa intermediară de glaciație, când dimensiunea ghețarilor de circ se reduce la două nuclee ce modelează cele doua trepte principale ale lacurilor; 3. etapa de deglaciație, când ghețarii de circ devin tot mai reduşi si se scindează în şapte nuclee corespunzatoare celor şapte depresiuni de subsăpare glaciară din cuprinsul complexului glaciar. 

          După retragerea ghetarului, în aceste excavații se acumulează apa, dând naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). În Munții Rodnei lacurile mai pot fi întalnite şi pe văile glaciare, în spatele unor morene sau praguri glaciare ce au acționat ca nişte baraje în calea apei, permițand acumularea acesteia. Văile glaciare sunt o prelungire a circurilor, niste forme de eroziune create de limba ghețarului, inițial acestea fiind nişte văi fluviatile montane. Acest proces de topire a ghețarului s-a produs în cuaternar, după ce s-a încheiat faza glaciară Wurm. Cauza topirii ghețarului Ineu este una climatică. Clima s-a încălzit, ghețarul s-a topit, iar apa s-a acumulat în acest circ. S-au format două lacuri glaciare Lala Mic la 1920 m şi lacul Lala Mare la 1815 m altitudine, în cele două trepte ale circului. 
Substratul. Rocile care alcătuiesc Masivul Ineu sunt dure, şisturi cristaline, micaşisturi. În astfe l de substrat, dur, s-a conturat lacul Lala. Duritatea rocilor a îngreunat formarea excavațiilor, dar odata formate s-au păstrat într-o stare bună, în fața modelării glaciare şi postglaciare.

Relieful. Circul glaciar Lala este o formă de relief glaciară. Se prezintă ca o depresiune cu aspect de amfiteatru, dominată de pereți abrupți. Cuprinde mai multe componente:
1). bazinul, care a luat naştere prin presiunea ghețarului asupra substratului. Suprafața bazinului care este ocupată într-un anumit procent de apă. Cuprinde două nivele de terasă;
2).versanții, care au o pantă accentuată;
3). pragul glaciar, închide circul glaciar spre aval;

                                Lacul Lala Mare-peisaj de toamna (foto: Vasile Hoza)

Hidrografia. Lacul Lala Mare este un lac de munte. După geneză este un lac de circ glaciar. În Munții Rodnei mai poartă denumirea de: tăuri, ochiuri de mare, iezere, zănoage. Cuprinde următoarele componente: cuveta, apa, oglinda apei.

Proprietățile lacului sunt: 
• suprafața lacului – 5637 m²; reprezintă arealul ocupat de oglinda apei;
•lungimea lacului ;
• lățimea medie;
• perimetru lacului;
• adâncimea maximă;
• adâncimea medie –1,10 m;
• volumul lacului - 8897 m³ ( cantitatea de apă stocată în cuveta lacustră, se exprimată în m³);
•forma lacului este circulară, cu unele pătrunderi ale uscatului în perimetrul lacului, care îiconferă o formă unică;  
•culoarea 
• temperatura apei, este una foarte scăzută( temp. medie sub 4°C); 
•salinitatea, cantitatea de săruri, este mică; este un lac dulce ;
•dinamica apei, este influnțată de vânt; frecvent pe suprafața lacului se formează valuri;
Viața din lac. Lacul este un ecosistem cu mare complexitate, în care trăiesc asociații de plante şi animale dependente unele de altele (biocenoze) si face parte dintr-o rezervație mixtă Ineu-Bătrâna ( 0,5 ha), care la rândul ei face parte din Parcul Național Munții Rodnei 946 400 ha).

    În perimetrul lacului se află un complex de biocenoze, plante şi animale. Dintre aceste specii pot menționa elemente de flora si fauna. Cuprinde o asociație de jnepeni (Pinus mugo) care înconjoară lacul, ienuperi, zâmbrul (Pinus cembra), merişor, afin, păiuş (Festuca versicolor, Festuca rupenica), Floarea de colţ (Leontopodium alpinum), Opaiţul Munţilor Rodnei Lychnis nivalis), Ghinţura galbenă (Gentiana punctata), angelica (Angelica archangelica), sângele voinicului (Nigritella rubra), zâmbru (Pinus cebra), Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi).Fauna: urs (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elephus), căpriorul (Capreoluscapreolus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), capra neagră (Rupicapra rupicapra), lup (Canis lupus), marmota (Marmota marmota). Ornitofauna: cocoşul de munte (Tetrauo urogallus), Aquila de munte (Aquila chrysaetos), şorecarul comun (Buteo buteo), buha mare (Buho buho), reptile, amfibieni şi o diversitate de nevertebrate. Fauna nevertebratelor este variată: 28 specii de enchitreide, 12 specii de  lumbricide, 20 de specii de de diploide, 36 specii de chilopode, 39 de specii de ortoptere, 295 de specii de fluturi (lepidoptere).

Biblografie:

1. Iuliu Buta, Ana Aurelia Buta, Muntii Rodnei, Colectia Muntii Nostri, Ed. Sport-Turism,  
    Bucuresti, 1979.
2. I. Pisota, Lacurile glaciare din Muntii Rodnei, Analele Univ. Bucuresti, 1968.