Parcul National Muntii Rodnei

  

        Parcul Naţional Munţii Rodnei este situat în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali, cunoscută sub denumirea de Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei, pe teritoriul judeţelor   Bistriţa–Năsaud, Maramureş şi Suceava.

    

                       

Creasta Ineului-vedere de pe vârful Ineu 

  Preocupări pentru desemnarea ariilor protejate în Munţii Rodnei există începând din anul 1932, când a fost înfiinţată Rezervaţia Ştiinţifică Pietrosu Rodnei (182 ha), iar în anul 1979 aceasta a fost declarată Rezervaţie a Biosferei. În anul 2000 a fost înfiinţat Parcul Naţional Munţii Rodnei, care este arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional.

        În prezent parcul are o suprafaţă de 46.400 ha. Ce i-a motivat pe aceşti oameni să-şi dorească un Parc Naţional în Munţii Rodnei? Formele de relief, înălţimea, masivitatea, tipurile de roci, marea bogăţie floristică şi faunistică cu numeroase endemisme şi relicte glaciare, peisajele unice, dar şi impactul antropic tot mai distructiv. Toate acestea au constituit motivele pentru care s-au pus bazele acestui proiect.

        Masivul Rodnei apare sub forma unui horst alcătuit din şisturi cristaline, delimitat de două falii: Rodnei (în sud) şi Dragoş Vodă (în nord). Şisturile cristaline intră în alcătuirea a  trei pânze: seria de Bretila, de Repedea şi de Rebra. Acestea au avut o rezistenţă la eroziune mai mare, fapt explicat prin altimetrie: Pietrosu Rodnei 2303 m, Ineu 2279 m, Ineuţ 2222 m, Laptelui 2172 m. Rocile sedimentare ce înconjoară masivul sunt: marne, gresii, conglomerate, argile şi calcare.

Varful Ineu-2279 m 

      Impactul gheţarilor cuaternari a fost destul de evident. Aceştia au contribuit la formarea reliefului glaciar, cu numeroase forme care înfrumuseţează peisajul (circuri, văi, lacuri glaciare, custuri, ace, turnuri, piscuri, nişe nivale). Există 23 de lacuri glaciare, mai importante sunt: Iezerul Pietrosului, Tăurile Buhăiescu, Lala Mare, Lala Mică, Ştiol.                                        

                                                       Lacul Iezerul Pietrosului 

Lacul Lala Mare

                   Lacul Lala Mare 

        Calcarele, care sunt prezente în jumătatea sudică a Munţilor Rodnei, a generat apariţia unui relief calcaros şi carstic, acesta din urmă prin câteva peşteri: Izvorul Tăuşoarelor, Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider; praguri, cascade( Cascada Cailor), sau alte forme carstice (lapiezuri, doline, izbucuri).

 Cascada Cailor-89 m 

         În condiţiile unui climat rece şi umed vegetaţia este etajată. Pădurile ocupă peste 60% din Munţii Rodnei, fiind constituite în principal din răşinoase şi fag. Păşunile naturale  acoperă 30% din suprafaţa acestor munţi, iar 10% reprezintă stâncării. Flora micomicetelor cuprinde 390 de specii. Flora lichenilor este reprezentat 248 de specii şi 26  de taxoni, dintre care 21 de specii şi 6 taxoni pot fii întâlniţi numai în Munţii Rodnei, iar 6 specii sunt endemite ale Carpaţiilor. Flora casmofitelor este foarte bogată. Sunt înregistrate 1123 de specii de plante superioare. Din categoria speciilor ocrotite enumerăm: floarea de colţ (Leotopodium alpinum), ghinţura galbenă (Gentiana Lutea), angelica (Angelica archangelica), sângele voinicului (Nigritella rubra), tisa (Taxus baccata), zâmbru (Pinus cebra). Endemite specifice Munţilor Rodnei sunt reprezentate de opaiţul Munţilor Rodnei (Lychnis nivalis). Fauna bogată contribuie la dezvoltarea fondului cinegetic, reprezentat de urs (Ursus arctos), mistreţul (Sus scrofa), cerbul carpatin (Cervus elephus), căpriorul (Capreolus capreolus), acvila de munte (Aquila chrysaetos), capra neagră (Rupicapra rupicapra), lup (Canis lupus), râs (Lynx linx), jderul de copac (Martes martes), marmota (Marmota marmota). Ornitofauna este reprezentată de specii de talie mare, cum ar fii: cocoşul de munte (Tetrauo urogallus), localizat în zona de obârşie a  văilor Cormaia şi Anieş, cocoşul de mesteacăn (Tetrauo tetrix), înţâlnit în perimetrul culmilor Mihăiasa, aquila de munte (Aquila chrysaetos), şorecarul comun (Buteo buteo), buha mare (Buho buho). Fauna ihtiologică este reprezentată de : păstăv, lipan, mreana, boiştean, scobar. 

     Poiana cu Narcise de pe muntele Saca 

           În cadrul parcului Naţional Munţii Rodnei mai multe rezervaţii: Rezervaţia botanică Poiana cu Narcise din Muntele Saca (5 ha); Rezervaţia ştiinţifică Pitrosu Mare (3300 ha), Rezervaţia complexă Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei (100 ha), Rezervaţia naturală Piatra Rea (50 ha), Rezervaţia mixtă Izvoarele Mihăiesei (50 ha), Rezervaţia complexă Ineu-Bătrâna (0,5 ha).