
Tura din mai 2011, traversarea Muntilor Gutai-Lapusului-Tibles, s-a intrerupt sub varful Runcasului. Doream o continuare a traseului. De fapt, doream sa fac legatura traseului montan din pasul Botiza spre pasul Setref.
Impreuna cu Stefan
Bako, un montaniard neinfricat, ne-am propus traversarea Tiblesului atat pe
traseu marcat cat si nemarcat. Am plecat luni seara din pasul Setref-818 m,
dupa ce ne-am gandit o ora la terasa de la Hanul lui Patru ce sa sa
facem (Ioan Croitor).
Stefan Bako. Datorita ploii am amanat intrarea in traseu pentru
luni seara, putin inainte de ora 19:00. Din pasul Setref am mers o ora si ceva,
si am pus cortul langa casa doamnei Maria. O casa pierduta in creierii
muntilor. Tanti Maria s-a nascut aici in '44, si n-a plecat mai "spre
civilizatie", casa tot aici sus si-a construit-o. Pana aici marcajul banda
rosie cam lipsea cu desavarsire.
Poarta Maramuresului (foto: Stefan Bako)

Sub Dealul Fantanele-934m
Dealul Stefanitei-1181m
Marti am continuat drumul spre varful Tibles (de fapt trei varfuri cam de aceeasi altitudine, Bran, Tibles si Lapusului). Plecarea tarzie, si dupa un timp am dat si de marcaj. Intrand in zona paduroasa marcajul s-a dovedit a fi suficient de des. Drumul pana in varf a durat mai mult decat cei 8-9 ore specificati in ghid, dar mai putin decat cei 48 de ore de pe tabla indicatoare din pasul Setref. "Obstacolele" au fost afinele, merisoarele, dar mai ales murele. Mure mari ca aici n-am vazut in alte parti, si am fost prin cateva locuri la viata mea.
Tiblesul vazut de sub Dealul Stefanitei
Sub varful Plescut-1039m
Apa e destul de rara pe traseu. Banda rosie
trece la un moment dat pe langa niste case care tin de satul Fiad (aflat vreo 9
km mai in vale), de unde se poate lua apa dintr-o fantana fara galeata si fara
lant. Sub varful Tibles am cautat izvorul pe care l-am gasit la coordonatele N
47°31.340' E 24°15.968' - a fost necesara o coborare pana la el.
Pasul Setref sub releu si Pietrosu Rodnei in zare
Pe vreme mai umeda se poate sa existe fir de apa langa poteca.
Seara am urcat pe varful Bran, am pus cortul in sa,
Muntii Maramuresului (Farcaul)
iar dimineata urmatoare am urcat pe Tibles si Arcer.
Spre sud s-a putut identifica creasta Fagarasului, ridicandu-se din ceata.
Varful Arcer-1834m
Muntii Rodnei
Tot aici am intalnit un grup numeros de tineri din Baia Mare, care campasera sub Arcer.
Tara Lapusului
Varful Tibles -1839m si in spate Bran-1837m
Varful Rabla din Rodnei
Poteca marcata se termina aici.
Urmeaza 14 km de nemarcat pe creasta pana in pasul Botiza, tinta planificata a fi depasita in cursul dupa-amiezii. Deh, naivitate...
Creasta nemarcata Tiblesului: Tomnatec-1483m, Sitnitei-262m, Stegior-1472m,Groapa-1419,Hudies-1479m, Hudin-1611m
Coborarea de pe Arcer a fost relativ usoara, pe o panta abrupta prin jnepenis.
A urmat o poiana cu afine, apoi o portiune defrisata recent, si urcarea
spre Tomnatec pe un fost drum, acum plin de copaci cazuti si tufe de afine. A urmat varful Sitnitei, ceva mai greu de abordat datorita vegetatiei
dese si a copacilor cazuti. In saua dintre Sitnitei si Stregior (sau Stregilor)
e o poiana mica in care se poate campa la nevoie, plina de afine.
Parca nici afine asa mari n-am vazut pana acum, tufele treceau de genunchi, si
unele boabe erau cat bobul de mazare. Aici am luat o mica pauza, si am plecat
in cautarea izvorului care conform hartii se afla la nici 50m. L-am gasit dupa
o coborare strasnica, la coordonatele N 47°32.920' E 24°13.280', in dreptul
unei pante pline de mure.
Nu va luati dupa harta, care arata varful Stregior despadurit. Varful si creasta ce urmeaza este impadurita, vegetatie deasa, ceva jnepeni. Am ales ocolirea varfului pe curba de nivel. Traseul ales ar fi fost mediu ca dificultate, daca n-ar fi fost doboraturile, ditamai copacii care blocau drumul si care se succedau la nici 20m unul de celalalt.
Varful Stegior
Dupa doua ore de fortare
eram in saua dintre Stregior si Groapa. Spre varful Groapa treaba s-a nasolit si mai tare. Afine au fost in continuare,
insa doboraturile s-au indesit, pe creasta nu prea se putea merge, pe panta
abrupta idem, doboraturi la tot pasul. Trei ore pentru o distanta mai mica,
pana in saua de dupa Groapa. Devenea evident ca pasul Botiza nu numai ca nu va
fi depasit, dar nici macar atins in aceasta zi.
Varful Varatec vazut de pe varful Groapa
Varful Arcer
Dupa ocolirea jnepenisului
ce imbraca saua dintre Groapa, Hudies si Magurita (creasta se ramifica aici),
am pornit spre Magurita prin padurea de fagi. Urcari si coborari line pana sub
varf, padurea batrana permite trecerea printre copaci; exista chiar si marcajul
"H" de creasta care delimiteaza cantoanele silvice.
Spre varful Magurita nu era
chip sa urci, asa ca am mers pe un drum cam necirculat care aparea pe GPS, pe
care l-am lasat pentru un drum si mai putin circulat, apoi prin iarba pana
intr-o poiana mlastinoasa dincolo de varful Magurita. De aici, dupa traversarea
a vreo doua vaioage, iar prin padure spre o poiana din Preluca Delutului pe
care o ochisem ca punct de campare. Noroc ca padurea fusese rarita, s-a putut
merge destul de bine.
Izvorul din aceasta poiana era nefolosibil, plin de mal, asa ca am coborat dupa apa pana la coordonatele N 47°34.978' E 24°10.396'. Pus cortul, copt niste ciuperci la foc, si somn de voie. Din cei "14 km" pana in pas, facusem deja 15 si mai aveam vreo 5.
Dimineata urmatoare - deja a patra zi in Tibles - plecarea a fost tarzie, a durat mult stinsul focului de tabara. Traseu usor prin poienele de sub varful Covetelor, pe aici exista stani si numeroase poteci. Urmeaza varful Carligaturii, cu plantatie tanara de fag, de nepatruns, insa exista drum foresier pana in pasul Botiza. Gata cu Tiblesul, urmeaza Lapusului.
Varful Maguritei-1242m
Pauza pentru masa de pranz
in pas, de unde varfurile urmatoare, Magura Porcului si Hijului sunt ascunse
privirii. Exista insa un drum forestier marginit de rugi de mure, continuat cu
o poteca marginita de rugi de mure, apoi cu o balaureala de 200m printre fagi
pana pe Magura Porcului, primul varf de pe cumpana apelor din Lapusului. Spre
Hijului insa nici o sansa de a merge prin padure. Exista insa numeroase
ramificatii, poteci, drumuri uitate de vreme si altele create recent pentru
exploatarea lemnului, ce duc spre vale, printre alte mure.
Ca fapt divers, am observat
ca in Lapusului murele se gasesc la tot pasul, chiar daca sunt ceva mai marunte
ca in Tibles. Afinele sunt inlocuite de inca un rand de mure, la fel si
merisoarele. Alte fructe de padure ar fi niste zmeura marunta, si bineinteles,
mure.
Drumul din pasul Botiza spre localitatea Botiza a fost recent asfaltat, cale de vreo 8 km. Era dupa-amiaza tarzie, nu era momentul de intrat in inima muntelui, asa ca am coborat pe asfalt, cautand cai de acces.
Drumul din pasul Botiza spre localitatea Botiza a fost recent asfaltat, cale de vreo 8 km. Era dupa-amiaza tarzie, nu era momentul de intrat in inima muntelui, asa ca am coborat pe asfalt, cautand cai de acces.
Pasul Botiza-980m
Pe valea Detunatului, la sud de varful Hijului ar fi fost un drum, dar nu l-am explorat. Am intrat insa pe drumul de pe valea Runcasului, la nord de varful Hijului, care conform hartii trebuia sa duca intr-o poiana larga, propice camparii, situata la 200m de drumul asfaltat. Surpriza, drumul s-a terminat, si nici dupa 1 km de mers prin albia raului nu s-a vazut vreo poiana, asa ca am facut calea intoarsa, am coborat in Botiza, am vazut meciul intr-un bar si am intins cortul pe un deal care se inalta deasupra satului.
Ioan Croitor. Dimineata, dupa ce a rasarit soarele, si dupa ce ne-am bucurat de o priveliste incantatoare pe dealul de deasupra comunei Botiza, ne-am despartit. Stefan a incercat continuarea spre Secu, exact de unde eu m-am intors cu un an inainte, iar eu am plecat peste Piemonul Botizei ca sa ajung in comuna Ieud si de acolo spre casa.
Comuna Botiza